De vreo lună încoace, aștept cu nerăbdare fiecare întoarcere de la grădina noastră de la țară. Ne trezim aproape mereu cu câte un snop de ceva… cu care nu avem idee ce să facem 🙂 . De data asta, ceva-ul a fost compus din frunze de ridichi și o mână de mangold. Ne-am hotărât să facem o supă-cremă, folosind puținele legume pe care le aveam prin casă: trei cartofi dulci, doi morcovi medii și o ceapă roșie.

Am pus legumele la fiert în apă cu sare. În paralel, am pus pe foc o altă oală, tot cu apă sărată. Am așteptat să dea în clocot și am așezat deasupra o strecurătoare de inox, în care am pus frunzele de ridichi și mangold.

Am acoperit strecurătoarea cu un capac și le-am lăsat cam zece minute, până s-au înmuiat.

Într-o tigaie am călit în ulei de măsline câteva fire de usturoi și ceapă verde, tot de la noi din grădină.

N-o să credeți, dar și al patrulea ochi al aragazului era ocupat! Pregăteam niște broccoli tras la tigaie cu telemea de capră. Atunci mi-a venit ideea să adaug în ingredientele supei-cremă și cotoarele de broccoli. Așadar, când legumele au fost fierte, frunzele de ridichi și mangold, suficient de aburite, usturoiul și ceapa, călite, le-am pus împreună cu cotoarele într-un vas de Jena și le-am mixat.

N-am adăugat niciun condiment, mi s-a părut că nu are nevoie de nimic în plus. Ah, poate doar niște miez de nucă, așa, de poză 🙂 .

Un gust foarte interesant, trebuie să recunosc, deși la început eram circumspectă. Nu-mi rămâne decât să prăjesc niște pâine și s-o stropesc cu ulei de măsline. Merge și un pic de oregano presărat deasupra, tot avem o legătură uscată adusă din Grecia.