De-a lungul timpului, pe teritoriul țării noastre au fost cultivate zeci de soiuri de păr. Puține au rezistat până în zilele noastre, dar ar fi păcat să dăm uitării soiurile vechi de păr pe care nu mai avem acum ocazia să le gustăm. Cu ajutorul lui Simion Florea Marian și a lui Botanica poporană română, vrem să facem aici un inventar al soiurilor de păr ce se puteau găsi în pometele țăranilor români acum 150 de ani sau mai bine. Mai întâi trebuie spus că perii se clasifică în peri–de–vară, peri–văratici sau peri-devreme și în peri-de-toamnă, peri–tomnatici, peri-târzii sau peri-iernatici, aceștia din urmă având fructele cele mai rezistente, care puteau fi păstrate peste iarnă. Iată, așadar, lista cu soiurile de peri:
- Păr-alămâi, cu fructe galbene, făinoase și dulci
- Păr-arăpesc, cu fructe cu coajă negrie, numite pere arăpești
- Păr-ascuțit
- Păr-bergamut
- Păr-boieresc
- Păr-bubos, cu pere dulci și mari, de toamnă
- Păr-busuioc, cu fructe (pere busuioace) care au față gălbuie și gust dulce
- Păr-cărpănos, ale cărui fructe se numeau cărpănușe
- Păr-ciuciuvan, cu fructe numite ciuciuvene, cu fața galbenă și gust dulce-înecăcios
- Păr-ciuciuvel, (similar cu soiul 9)
- Păr-cotnărel, cu pere rotunde, galbene, cu gust dulciu
- Păr-crăiesc
- Păr-cucon, cu fructe numite cuconițe
- Păr-cucurbețesc, cu pere care seamănă cu cucurbetele sau bostanii, sunt mari, lunguiețe, au fața gălbuie și gust dulce
- Păr-de-luncă, alel cărui fructe au diferite dimensiuni și gusturi; de obicei, sunt acre atât crude, cât și coapte; se îndulcesc și se înmoaie dacă sunt ținute câteva zile în pod după ce sunt culese
- Păr-de-Sânt-Ilie, cu pere mici și moi
- Păr-de-Sânt-Petru
- Păr-de-Sânziene
- Păr-dulce, care face pere mici precum o nucă, bicolore galben-roșu
- Păr-făinos, cu fructe cu adevărat făinoase și dulci
- Păr-faraon
- Păr-galbăn, cu pere cu coadă lungă
- Păr-gălbior
- Păr-giudăoan, ale cărui fructe sunt lunguiețe, cu fața gălbuie și gust dulce aspru
- Păr-garof, cu pere cu fața roșie dungată
- Păr-gușat, cu fructe de toamnă, mai mare decât cele buboase, cu formă de pipetă (tragulă)
- Păr-harbuzesc, care face pere fragede, cu fața gălbuie și gust dulce
- Păr-imanel, ale cărui fructe sunt roșii, lunguiețe, cu gust dulce sălciu
- Păr-împărătesc, cu pere de diverse culori, care se coc la sfârșitul verii
- Păr-înecăcios, cu pere cu fața vânătă și gust dulce sălciu
- Păr-lucior, cu fructe cu față gălbuie și gust sălciu
- Păr-mălăietic, ale cărui fructe se mălăițează (adică se înmoaie) imediat cum se coc, cu gust dulce
- Păr-mălăieț (identic cu soiul 32)
- Păr-mărunțel
- Păr-mititel, cu pere lunguiețe, care se coc devreme
- Păr-mniericesc sau niericesc, cu pere cu fața vânătă roșie și gust foarte dulce, ca mierea
- Păr-murg, care are fructe făinoase, de culoare vânătă și cu gust mistreț (nistreț)
- Păr-mușcățel
- Păr-negru
- Păr-păsățel, cu pere lunguiețe cu fața gălbuie și gust dulce, aspru
- Păr-pătat
- Păr-pergamut, care face fructe cu fața galben-roșie, cu gust dulce
- Păr-pietros, cu pere cu coaja groasă, tomnatice
- Păr-pogănesc
- Păr-popesc, fructe cu fața galbenă și gust dulce
- Păr-prăsad, cu pere mari care se coc unele vara, altele spre toamnă
- Păr-roșu
- Păr-rotan, cu pere cu fața galbenă, gust dulce
- Păr-rotiu, ale cărui fructe se numesc rotii; probabil că și-au primit numele grație formei lor, fiind lătărețe la ambele capete, precum o rotiță groasă
- Păr-sântilian, ale cărui fructe se coc în preajma sărbătorii de Sfântul Ilie, au față gălbuie și gust dulce
- Păr-scorțișor, cu pere rotunde, dulci, de culoare vânătă
- Păr-sfeclos, cu fructe cu miez roșu ca sfecla
- Păr-spinos
- Păr-tămâios
- Păr-tătărcuț, cu pere rotunde, galbene, dulci
- Păr-titișesc, cu pere cu fața galbenă și gust acru
- Păr-trăsnitor, cu fructe cu față gălbie pestriță și gust acru
- Păr-țigănesc
- Păr-ulcioraș
- Păr-unguresc, care face pere mari, cu fața vânătă, cu gust dulce și sălciu
- Păr-verde, cu fructe cu fața verzie
- Păr-vârtos
- Păr-viesc
- Păr-zăhăratic
- Păr-zămos
Dacă vreți să aflați mai multe despre pomii din livezile românești din secolul XIX, puteți citi și articolul nostru despre soiuri vechi de măr.
Buna seara! Mai exista parul fetita?
Buna ziua,
Cand eram copil – acum vreo 30 de ani – aveam la bunici – in ilfov – un par care facea niste fructe nu mai mari decat o pruna si cate 4-5 intr’un buchet. Acestea erau verzi cand erau necoapte si apoi galbene la coaja cand se coceau – prin iulie asa. Stiti cum s-ar putea numi soiul dupa aceasta descriere?