Anul trecut am avut peste 15 soiuri de tomate, în solar și afară. Cele mai puțin rezistente au fost cele câteva răsaduri cumpărate de la o bătrânică în drumul spre grădină și plantate afară, un hibrid pe care l-am luat ca termen de comparație. Tot în grădină am aruncat și câteva semințe de porodici.
După răsărire, am transplantat câteva răsaduri de porodici într-un strat supraînălțat și în solar. Semințele de Porodici de Apuseni le-am primit de la Banca de Resurse Genetice Vegetale “Mihai Cristea” Suceava. Aceste roșioare provenite din Munții Apuseni, aproape sălbatice, produc până târziu în toamnă și sunt foarte gustoase.
Pe lângă porodici, în solar am plantat tomate provenite din răsadurile crescute de noi din semințe achiziționate de la Safta Markos (dintr-o ofertă impresionantă de aproximativ 400 de soiuri).
Anul trecut a plouat foarte mult, așa că mana a făcut ravagii la tomate și castraveți. Porodicii, însă, au rezistat eroic, fără niciun fel de tratament.
Mana a intrat și în solar, unde am plantat doar tomate, dar am reușit să o combatem pe căi naturale, respectiv am eliminat toate frunzele și fructele afectate și le-am aruncat.
Mai târziu, când frigul răpusese toate tomatele din solar, porodicii de afară încă mai produceau mici roșioare dulci, aproape înghețate și ele. Știam că acest soi se autoînsămânțează, dar încă nu știam cât de rezistent poate să fie.
Anul acesta am plantat peste 70 de soiuri, în mare parte din aceeași sursă ca anul trecut. Și, cum era de așteptat, porodicii au răsărit spontan în grădină, în stratul înălțat și în solar.
Am decis să păstrăm câteva fire pe marginea solarului, ca experiment. În solar avem sistem de picurare și voiam să văd cât rezistă fără apă aceste plante. Ei bine, au rezistat și deja au fructe coapte.
Nu arată deloc bine, dar faptul că produc roșii chiar și în aceste condiții extreme arată cât de rezistente sunt. Porodicii, chiar și cei de afară, au fructificat înaintea altor soiuri de tomate mici. Și, cel mai probabil, tot porodicii vor încheia sezonul și anul acesta.
Porodica, un regionalism pentru roșie la modul general, provenit din maghiarul “paradicsom”, are toate șansele să ajungă în dicționar în sensul acesta restrâns de soi de roșie mică, gustoasă și extrem de rezistentă.
Dar, pe lângă experiența plăcută din grădină și din salate, porodicii ne-au înlesnit și un alt tip de experiență. Băiatul cel mare a făcut pregătire la matematică cu o profesoară de 80 de ani care a copilărit în Ardeal.
Discutând cu dumneaei despre copilărie, mi-a povestit despre niște roșii mici care creșteau singure și și-a exprimat regretul că nu mai poate să guste așa ceva, că sigur nu mai există. Încercase fel de fel de roșii cherry, dar niciuna nu avea gustul din copilărie.
I-am spus plin de speranță că sunt sigur că este vorba despre Porodicii de Apuseni și că o să-i aduc să guste imediat ce se coc. Intuiția mea a fost bună, căci despre porodici era vorba, iar recunoștința emoționantă a doamnei profesoare a anulat multele eșecuri din grădină, despre care o să-mi fac curaj să scriu la un moment dat 🙂 .
Ei bine, chiar în timp ce pregăteam acest articol, am mai trăit o experiență extraordinară legată de porodici, de data asta fiind vorba de sensul actual, nu de soi. Am descoperit o rețetă descrisă într-un interviu de Ciprian Ștefan de la Complexul Național Muzeal Astra din Sibiu, Papa de porodici. Așa că m-am hotărât să o încerc, cu mici modificări, iar rezultatul îl veți putea citi curând.
Dacă doriți semințe de porodici, le puteți comanda între 15 noiembrie și 15 ianuarie, de la Banca de Resurse Genetice Vegetale “Mihai Cristea” Suceava.
Am primit aceste seminte de la Banca de Resurse Genetice Vegetale”Mihai Cristea “iar acum plantutele deja au rasarit. Abia astept sa vad rezultatele . In toamna, sper sa pot dona multe seminte doritorilor !
Buna ziua,
As dori si eu cateva semine, daca aveti din aceste rosii. Multumesc!