Am mâncat prima dată fava în Tolo, un mic sat pe malul mării, în Peloponez, Grecia. Mi-a plăcut atât de mult încât am căutat rețeta și am repetat experiența și acasă. Practic, este un piure de mazăre galbenă uscată, nimic mai simplu!

Mazărea se lasă peste noapte (măcar 8 ore) în apă, ca să se rehidrateze. Apoi se clătește de câte ori este nevoie, până când apa rămâne limpede.

Boabele de mazăre galbenă se pun la fiert în trei părți de apă (de obicei, se găsesc pachete de 450-500 g de mazăre, așadar adăugați 1,5 l de apă). Puneți în oală o foaie de dafin și o ceapă mare tăiată în jumătate sau sferturi. Lăsați la fiert pe foc mediu 20-30 de minute, până când se înmoaie mazărea.

Dacă este încă tare, adăugați apă și continuați fierberea. Pe toată durata gătirii, îndepărtați spuma albă care se formează la suprafața cratiței. Când mazărea este gata, scoateți foaia de dafin și bucățile de ceapă, apoi scurgeți lichidul rămas.

Puneți boabele de mazăre galbenă într-un vas și adăugați sare, piper, sucul de la o jumătate de lămâie, zece linguri de ulei de măsline și o ceapă roșie tocată.

Folosiți blenderul până obțineți un piure omogen. E bine să îl consumați când e călduț; ce vă rămâne depozitați la frigider, dar, la următoarea masă, lăsați fava să ajungă la temperatura camerei înainte să o mâncați.

Probabil că va fi nevoie să adăugați niște ulei de măsline la servire, fiindcă piureul începe să se usuce dacă nu e consumat imediat.

Fava merge perfect cu roșii tăiate cubulețe, sărate, stropite cu ulei de măsline și oregano. Și, bineînțeles, cu delicioasele turte nedospite, despre care v-am povestit mai demult.